Kode9 & Spaceape || Killing Season EP

Un recviem de 12 minute. Doi oameni, unul producator electro cu ramificatii in foarte multe genuri, celalalt un maestru de ceremonii, artist si performer muribund. Un poet muribund, acum mort. Dus, dar nu fara a lasa in spate o vaduva, un orfan si o mostenire geniala de poeme dub spoken word. Versuri inspirationale si o atitudine conteporana, dar inradacinata in activism autentic si umanism retoric vizionar. Hyperdub prezinta “Killing Season” EP de la Kode9 & The Spaceape, adica Steve Goodman si Stephen Gordon pionierii dubstepului autentic original tributar muzicii dub insular caraibiene.
Cu doar cateva zile inainte de lansarea acestui material m-a plesnit revelatia ca nu va exista si un LP care sa ii urmeze. Intial ma bucurasem ca un copil mic, cu cateva luni inainte cand au lansat single-ul si anuntat ca va fi urmat de un extended play. Era prea frumos ca sa fie adevarat, posibilitatea unei trilogii discografice a duo-ului. Oare ce urma dupa fenomenalul punct de reper al muzicii electronice “Memories of the Future” si diferitul si conceptualul “Black Sun”, o directie mult mai spre sound design si colaj.
kode9-spaceape
Deci avem de-a face cu cantec de lebada. “Chasing a Beast” este ca si restul pieselor The Spaceape din ultimii ani, o exorcizare a dramei si luptei cu cancerul. Epitete si metafore fac din realitatea tragica cu care se confrunta artistul un tablou plin de nervozitate, cel putin din punct de vedere al mesajului. Muzica insa si siguranta flow-ului sunt ca expunere a abilitatilor si autoritatii profesionale, un demo-tur de forta despre cum se face. Ce? Hip-hop frenetic si efficient cu ritm de mars galopant. Contraepitetul “White Magic Woman” face puntea sarcastic intre inspiratia Voodoo din ultimii 5-6 ani ai poetului defunct si o perspectiva incerta a viitorului conditiei sanatatii, atat psihice cat si fizice.

“Devil is a Liar” este un fel de “the banality of Evil”. Dupa o vizita la medic pentru a afla noi analize si vestile proaste ca dupa terapie cancerul recidivase, Stephen a primit un mesaj de la o ruda care ii scrisese atat: “I guess the devil is a liar”. De aici si pana la single-ul premium a fost doar un pas si un mesaj aparent deranjant s-a metamorfozat in cele mai catchy si hiperealiste texte spatiale. “Heart” continua obsesia logica si subinteleasa pentru teme legate de trup, organe si conditia umana. “Pictures on the Wall” este un fel de tablou al mediului care inconjoara fiinta umana, fie si el antropic. Nostalgie in directia amintirilor si lucrurilor cu care interactionam imediat. Constant si superfluu.

“Autumn has come” incheie acest material discografic final cu un fel de adio. “I must make room for winter” spune Stephen pe un instrumental fara beaturi doar cu valuri de sintetizator si field recordings. Vant, ploaie si zapada. Un peisaj pe cat de colorat cu o nuanta calda, pe atat de dezolant si hopeless. EP-ul se incheie cu fraza emblematica precum un necrology: “I must learn to dance with life as autumn is still here”.