The Bug || Angles & Devils

Pe 2 octombrie a fost Ziua Nationala a Poeziei in tarile anglofone. Si pentru ca destinul este intotdeauna sarcastic poate chiar meschin, poetul contemporan britanic, un fel de Jean-Michel Basquiat al muzicii electronice si al dubstepului hyperdubian (adica de calitate), Stephen Gordon zis si The Spaceape a murit. Dupa o lupta de 5 ani cu o forma rara de cancer. Mi se pare astfel un motiv solid, dar enervant ca in aceste conditii dramatice voi scrie despre noul album al unuia din producatorii mei favoriti, The Bug si al lui Angels & Devils.

Chiar daca pe acest disc nu apare piesa de mai sus, ea fusese programata si a reprezentat teaserul de acum cateva luni al albumului. Avem de-a face cu un monolog sfasietor al artistului de spoken word mai sus mentionat si dovada “razboiului” sau tacut, pe care l-a purtat la nivel intelectual si printr-un comportament exemplar, acceptand un organism care se degrada natural prin exorcizare artistica. Fundamentul este estetica uratului umanitatii in prezent. Flow-ul incandescent eviscereaza fara cicatrice o compozitie plutitoarea fara beaturi, doar cu drone delicate si mici interventii simpliste de pian. Eu sincer as fi deschis albumul cu ea, iar Kevin Martin cred ca simte acum acelasi lucru, in fata trecerii de cealalta parte a bunului si inspirationalului sau prieten.

the bug
LP-ul omului cu pseudonim de artropoda este un monument similar cu un simbol yin si yang populat de o latura intunecata si una mai degraba inaltatoare decat luminoasa, reprezentand in conceptia sa o reflectie personala a binelui si raului din psihicul uman. Muzica care poate fi incadrata in genurile ambiental, industrial, eteric, post-electronic, grime, dancehall si trip-hop coaguleaza aproape arhitectonic aceasta calatorie pe frecvente autentice si pline de recunostiinta pentru muzica dub original jamaicana.

Nu stiu cata lume este familiara ce face Kevin in general pe albumele sale si anume: colaboreaza cu o gasca relativ restransa de camarazi care schiteaza de ani buni o granita fina intre explorari agresive si o atitudine si o muzica ambiental-experimentala care iti bantuie subconstientul pentru eternitate din momentul in care se termina prima auditie. Asadar pe noul album sunt nelipsitii colaboratori The Bug de aproximativ 10 ani: Flowdan, Justin Broadrick si Warrior Queen. Dar si ceva personaje noi, care era imposibil sa nu se intersecteze cu stilul si personalitatea sa, precum defuncta trupa de industrial-hip-hop cu tipete, urlete si strigate – adica Death Grips si maestrul incantatiei de cantece de leagan fantomatice eclecticul Gonjasufi. Stralucesc pe acest disc prin colaborari debut si Liz Harris cunoscuta si drept indie-ambientala Grouper, amuzanta Miss Red care este un fel de Miss Platnum din Israel cu atitudine rasta, copeland de la Hype Williams care intotdeauna imi da fiori pe sira spinarii cu bizarele sale melodii, mai twisted decat in cazul Die Antwoord si nu in ultimul rand, colegul lui Flowdan din crew-ul de grime Roll Deep, pasive-agresive-ul Manga.

Riffurile de sintetizatoare retro ale albumului sunt un fel de taruse care iti penetreaza timpanul si se imprima sau intiparesc acolo, afectand tot sistemul nervos si distorsionandu-ti perceptia asupra echilibrului de a sta pe cele doua picioare. Muzica este apasatoare si torturanta pe alocuri, parca face coloana sonora pentru un thriller al lui David Cronenberg, preferabil din perioada de tinerete, cand prin mijloace limitate obtinea un maxim de efect. Nici David Lynch nu este departe de a fi un potential colaborator al lui Kevin Martin, cel putin in viziunea mea.
Alaturi de Ascension, Pandi si piesa nelansata Swarm este o instrumentala cinematica, care ma transporta instantaneu intr-un univers transgresiv al sfarsitului anilor optzeci si inceputul anilor nouazeci, intr-o dimensiune unde atemporalul H R Geiger si filmmakerul Mark Romanek isi fac de cap si metamorfozeaza realitatea umana intr-o tehnologizare antropica perversa similara borgilor din Star Trek.
Pot declara ca favoritele mele sunt piesele pe care le-as putea fredona la ora 4 dimineata daca m-ar trezi cineva violent din somn cu o galeata de apa rece: Void si Black Wasp, cu mai sus mentionata Liz Harris, Save Me cu Gonjasufi care este cea mai aerisita piesa de pe LP si aduce mai degraba cu side projectul King Midas Sound al lui Kevin, numai ca poetul Roger Robinson a fost inlocuit cu un hip-hoper american care canta despre sfarsitul civilizatiei prin incantatii spatiale intergalactice.

Nu ma dezic nici de la pilulele violente de pe jumatatea neagra, a asa-zisilor diavoli – The One, Fat Mac si Dirty cu Flowdan rup timpane si capete in acelasi timp, creand cratere sonice pe suprafata tuturor organismelor vii, Fuck A Bitch cu Death Grips ilustreaza fantezii S & M, iar Manga explora distopii exploziv-agasante pe Function.

Nu prea inteleg cum a facut Kevin structura acestui disc, pentru ca b-side-ul de pe Exit EP, Blaow cu Daddy Freddy este o capodopera industrial dancehall care ar fi fost nelipsita pe latura infernala a acestui album.
Precum un tablou tipic crestin-ortodox al Coborarii lui Iisus in Iad, unde avem pictate cele doua extreme ingeresti (pentru ca si diavolii sunt ingeri decazuti nu?), The Bug reuseste cu acest album sa faca valuri in scena muzicii electronice din 2014. Autorul insusi glumea acum cateva saptamani, ca pentru prima data in cariera, a fost abordat de revista Playboy pentru cateva cuvinte despre inspiratiile si directiile noului album, care li se parea mai intunecat si atmosferic decat ultimele release-uri. Realitatea este ca acest om face acelasi lucru de cateva decenii bune, insa abia acum ajunge in lumina reflectoarelor cand oamenii sunt exasperati de lipsa unor personalitati incisive similare ca mesaj si valuri sonore, precum bristolienii de la Massive Attack, care intarzie cu un nou album de cativa ani buni.
Inapoi de la ce am pornit: Rest In Peace The Mighty Spaceape… iar eu voi pregati pentru data viitoare recenzia ultimului sau material lansat, cel mai apropiat lucru de un testament audio, alaturi de partenerul sau nelipsit, producatorul Kode9.